Istoria maşinii electrice

Istoria maşinii electrice

Protejarea mediului înconjurător ca şi economia de energie sunt foarte importante în secolul 21.

Acest obiectiv ecologic nu ar putea fi atins fără a se aduce schimbări importante la nivelul activităţilor umane cele mai poluante.

Printre acestea figurează şi transportul pe şosele, maşinile, tocmai de aceea constructorii au căutat să dezvolte noi sisteme de propulsie care să nu polueze mediul.

Aşa a apărut maşina electrică. Contrar unor anumite idei false maşina electrică nu este fructul gândirii ecologice a secolului 21 ci ea a fost deja experimentată şi exploatată de la apariţia construcţiei de automobile.

Concurenţa între motorul electric şi cel cu benzină nu datează de ieri. Au fost preferate motoarele cu benzină din cauză că acumulatorul era foarte greu şi ocupa prea mult spaţiu.

De asemenea, motoarele electrice erau considerate prea silenţioase şi deci periculoase pentru pietoni.

Dar adevăratul motiv pentru care motorul electric a fost uitat atâta timp a fost inventarea demarorului automat conceput pentru motoarele cu benzină.

Prima apariţie a vehiculului electric este imprecisă. Anumite surse o plasează în jurul anului 1830 şi, ca fiind invenţia unui scoţian pe nume Robert Anderson.

La acea epocă opera acestuia semăna mai mult cu o căruţă decât cu o maşină. După Robert Anderson a fost rândul unui american, Thomas Davenport, să-şi prezinte creaţia, care semăna mai mult cu o locomotivă.

În 1859, Gaston Plante a inventat prima baterie reîncărcabilă cu plumb acid, o comoară care va fi foarte utilă la viitoarele maşini electrice.

În 1881 a apărut cu adevărat prima maşină de acest tip şi aceasta a fost opera lui J. Raffard. Acesta a conceput nu doar motorul, ci şi aparatul pentru reîncărcarea bateriei.

Această invenţie a fost pusă sub semnul întrebării de către Thomas Parker în 1884, care a afirmat că el este autorul primei maşini electrice.

Alte cercetări arată că un american pe nume William Morrison în 1891 ar fi de fapt inventatorul maşinii electrice.

Prima maşină care a depăşit viteza de 100 de kilometri pe oră a fost electricpă şi a fost construită în Belgia în 1899. Ea era echipată cu pneuri Michelin şi avea forma unei torpile.

În jurul anului 1900 mai mult de o treime din vehiculele existente în lume erau electrice, dar, pe de altă parte este epoca în care a renăscut motorul cu benzină care s-a tradus prin apariţia pe piaţă al Fordului model T.

În preajma anului 1912, vânzarea vehiculelor electrice era deja în declin din cauza preţului mai mare faţă de cele pe benzină şi din cauza autonomiei reduse şi a vitezei inferioare faţă de cele pe benzină.

După mai mult de 60 de ani de somn, conceptul de maşină electrică a reieşit la suprafaţă în 1972 după inventarea de către Victor Wouk a primei maşini hibride din secolul 20 denumită Buick Skylark.

Această iniţiativă a fost urmată de marca Golf care prezintă în 1974 prima maşină cu adevărat electrică a constructorului. În 1976 General Motors scoate pe piaţă un nou model: EV1.

Începând cu 1990 apar o mulţime de proiecte care generează apariţia mai multor prototipuri.

Între 1996 şi 2000 apar modelele 117 EV1 de la General Motors, maşina hibridă Prius de la Toyota şi S-10 de la Chevrolet. Între 2000 şi 2006 apar EV-11 de la Nissan şi Lotus de la Lotus Engineering.

În ultimii ani majoritatea constructorilor se orientează şi către producerea de maşini electrice.

Printre cei mai activi constructori este Renault care, începând cu 2011 propune clienţilor săi o gamă completă de vehicule electrice: utilitara Kangoo Z.E., berlina familială Fluence Z.E., Twizy (un vehicul urban pentru 2 persoane).

Practic, încet dar sigur, maşinile electrice vor câştiga lupta cu maşinile care poluează mediul nu doar din motive ecologice ci, şi datorită creşterii autonomiei şi a performanţelor lor – aflam de la BvTau.